Review

Review Conferinţa Naţională de Psihologie- Iaşi, 23- 25 Septembrie 2010

După festivitatea de deschidere, Prof. Mircea Miclea (Cluj-Napoca), in cadrul comunicarii stiintifice cu tema „Psihoterapia mediată de calculator. Prezumţii şi perspective”, a făcut o scurtă prezentare a epocii actuale în care există două mari categorii de persoane: „native digital” (născuţi în epoca PC-urilor) şi cei care au migrat, în timp, în era digitală, folosind computerul ca o necesitate şi up-gradându-se continuu, din necesitate. În situaţia unui salariat cu program de lucru de la 8 (9)-16 (17) sau chiar mai mult, psihologul şi psihoterapeutul ar trebui să-şi schimbe programul pentru a putea oferi servicii disponibile pentru aceşti pacienţi. Pe de altă parte, cererea de servicii psihologice este imensă, iar oferta a rămas la o valoare scăzută. În aceste circumstanţe, oferta ar trebui să crească sau să ofere altceva, fară să mai existe bariere de timp şi locaţie, putând sa fie accesată oricând şi de oriunde. Pentru aceasta, Cognitrom a elaborat o platformă (PAXOnline) constituită din 3 module pentru evaluarea anxietăţii: pentru pacient (auto-evaluare), pentru psihoterapeut (dacă pacientul consideră ca are nevoie de îndrumare şi ajutor de specialitate) şi, nu în ultimul rând, pentru medicii de familie care se confruntă cu astfel de cazuri şi nu ştiu unde să le trimită pentru rezolvare. Platforma îşi propune să armonizeze şi să sudeze echipa psihoterapeut- medic de familie şi de a pune pacientul în legătură cu specialiştii care îl pot ajuta.
Craig McGarty (Australia) a prezentat comunicarea de psihologie socială „The social psychology of social and political change: Collective action and shared opinion” pe parcursul căreia a punctat două idei valoroase: „ideas are powerful when they are shared” şi, dacă există două grupuri cu divergenţe de idei, dar care îşi doresc o schimbare socială, soluţia este să unim - înglobăm cele două grupuri într-un grup mai mare, unitar. Schimbarea socială nu are nuanţe de gri, acestea denotând o lipsă de decizie sau de amânare a schimbării, ci sunt fie în „alb”, fie în „negru”, când schimbarea socială demonstrează determinare.
Prof. Ion Dafinoiu a avut un work-shop „Hipnoza focalizată pe soluţii - cadru teoretic, aplicaţii practice” pornind de la premisa că „puterea psihologului stă în lipsa sa de putere”, că oamenii au toleranţă scăzută la diferenţele dintre ei, făcând şi demonstraţii practice foarte interesante, culminând cu „disocierea hipnotică” în decursul căreia colega psiholog, care a participat ca pacient, i s-a indus transa hipnotică, iar, ulterior, numai capul a fost scos din transa hipnotică, a putut fi conştientă şi a putut purta o conversaţie cu hipnotizatorul, apoi a fost adâncită, din nou, în transă, urmată de trezirea definitivă.
Acelasi autor, Prof. Ion Dafinoiu, a prezentat „Rolul evaluării psihologice în construcţia strategiilor psihoterapeutice” şi, în afara unor idei interesante pentru psihologi, mi-a atras atenţia abordarea anxietăţii, privind relaxarea pacientului care, dacă ştie tehnici de relaxare, trebuie să le folosească sau, dacă nu le ştie, trebuie învăţat să le înveţe. Autorul nu a folosit explicit sintagma conform căreia „relaxarea este incompatibilă cu anxietatea”, doar a sugerat-o. Al doilea aspect important este acela că anxietatea are nevoie de imaginaţie pentru a se declanşa. Fără imaginaţie, anxietatea este imposibilă, ne-existând „scenarii” închipuite care răspund la întrebarea: „Ce o să mi se întâmple?”, ca „necunoscută”.
Work-shop-ul prezentat de catre doamna Prof. Mihaela Minulescu privind „Exprimarea non-verbală şi analiză de simbol în imagini de sandplay construite în terapii”, a adus o descriere a sandplay-ului ca metodă prin care pacientul, în decursul psihoterapiei, construieşte o „poveste” ce reflectă o profundă comunicare a conţinuturilor inconştiente neverbalizate în timpul şedinţelor de terapie.
„Heroina şi metadona”, comunicare prezentată de Copăceanu Mihai este un studiu realizat cu subiecţi din 5 clinici din Londra (acolo lucrează de 2 ani), acesta insistand pe importanţa anamnezei pacienţilor privind consumul de droguri „hard” de tip heroină şi pe faptul că dependenţii de heroină, care fac tratament cu metadonă pentru a se dezintoxica, folosesc ambele variante, adică nu renunţă nici la heroină, îşi administrează şi metadonă, fiind cu câte un „picior” în câte o „groapă”.
„Stresul postraumatic secundar şi factorii de personalitate la cadrele medicale” (Crumpei Irina) s-a referit la stresul cumulat de medicii şi asistenţii din serviciul de urgenţă, cât şi al psihiatrilor după ce au intrat în contact cu trauma primară a pacientului din urgenţă sau din serviciul de psihiatrie. Una dintre concluziile studiului a fost surprinzătoare, pentru mine, şi anume: personalul medical cu experienţă mai mare (deci mai în vârstă) are niveluri crescute de stres postraumatic secundar comparativ cu personalul mai tânăr. Aici, am contrazis această concluzie prin prisma experienţei mele ca medic şi mi s-a răspuns că asta a fost, intr-adevar, o concluzie surprinzătoare a studiului.
„Schizofrenia: reflecţii asupra ambiguităţii psihice” (Tebeanu Ana Voichiţa) a folosit două teste proiective aplicate numai la pacienţi schizofreni internaţi într-un serviciu psihiatric: testul Rorscharch şi AT9 (un test aplicat pe scară largă în Franţa). La „testul petelor de cerneală”, orice pacient schizofren nu mai poate vizualiza nici o „imagine” din „pata de cerneală”, deoarece pierde această abilitate. În cazul lui AT9, i se dau pacientului 9 elemente (ceva ciclic, apă, foc, monstru, etc.) şi este invitat să le deseneze pe toate, incluzându-le într-o „poveste”. Pacientul schizofren le desenează pe toate, dar nu „construieşte” nici o „poveste”, fiind incapabil să pună elementele în legătură unul cu altul – pierderea intregului.
„Dinamica identităţii bănăţene - un bilanţ (2000-2010)” (Alin Gavreliuc) a prezentat un experiment interesant privind comportamentul si etica existentă în societatea românească. Cu ajutorul unui „complice”, un bătrânel sărăcăcios îmbrăcat, care „pierdea” pe strada o bancnotă scanată (de valoare diferită), a observat corectitudinea şi etica celor din jur. Doar 3% dintre subiecţii observaţi, l-au atenţionat pe bătrân că şi-a pierdut banii. Restul, fiind chestionaţi de ce şi-au însuşit bancnota, au avut diverse explicaţii justificative şi, interesant, aceste explicaţii erau cu atât mai elaborate în vederea justificării cu cât valoarea bancnotei era mai mare. Într-un singur caz, unul care şi-a însuşit bancnota a fugit, la propriu, de examinatori, înainte să i se poată spune că este o bancnotă scanată, fără valoare.
Adunarea Generală a Asociaţiei Psihologilor din România (APR) a avut loc spre finalul Conferinţei şi Preşedintele APR, Prof. Mircea Miclea, a constatat similitudinea statutului şi funcţionării Colegiului Psihologilor din Romania (CPR) cu APR, existând posibilitatea fie a desfiinţării APR, fie a re-definirii acestei asociaţii stabilind, printr-un protocol de colaborare, ca CPR-ul să se ocupe de partea profesională, iar APR-ul de partea ştiinţifică. În acest protocol, ar urma să fie specificate cine si în faţa cui reprezintă la nivel internaţional, pentru a nu mai fi ambiguităţi. S-a hotarat stabilirea unei întâlniri între Colegiile Directoare ale CPR si APR, pentru negocieri şi stabilirea clară a competenţelor şi a reprezentativităţii. Ca demers important al APR si CPR, a fost lansat primul număr al revistei „Psihologul”, în care ambele organizaţii sunt trecute cu drepturi egale de reprezentativitate şi ideea de bază a fost de a crea un spirit comunitar între cei peste 10.000 de psihologi existenţi la nivel naţional, urmând să fie distribuită gratuit, dacă CPR va putea renunţa la o parte din cotizaţia anuală in favoarea acestui demers. A fost respinsă varianta on-line a revistei, deoarece ar fi impersonală şi nu ar crea acest spirit comunitar. Problema tipăririi şi a distribuţiei a rămas să fie stabilită ulterior prin discuţii între CPR şi APR.
Nota: nu am putut povesti despre toate comunicarile, datorita multitudinii acestora si a spatiului oarecum limitat...Scuze celor necuprinsi in prezentare...

Lucrările conferinţei au avut loc în staţiunea Venus,hotel Afrodita,gazde superbe şi foarte atente,beneficiind şi de o locaţie extraordinară.
Conferinţa a avut un preambul – pe 24 mai, profesorul Jure Biechonsky a susţinut workshopul “Psyhoneuroimunology.Sexuality and Immunology”. Deschiderea festivă şi decernarea premiilor de excelenţă acordate de Asociaţia PRO-PSI a avut loc pe 25 mai.
Activităţile conferinţei au debutat în forţă, începînd cu ora 8, joi,26 mai cu workshopul “Starea de bine,deziderat actual în psihologia muncii “ susţinut de Lect.Univ.Dr.Adrian Ţanacli,Psih.Princ. Daniela Hiera, Psih.Princ. Steluţa Trăscăian ,susţinut în sala mare şi la aceeaşi oră, dar în sala mică, “Hipnoterapia Cognitiv Comportamentală la copii şi adolescenţi” susţinut de doi ardeleni frumoşi Conf.Dr. Viorel Lupu şi Psih. Izabela Ramona Todiriţă – la care am participat.
O prezentare, profesională, cei doi vorbind alternativ, completîndu-se reciproc, dovedind ca formează o ECHIPĂ. Lucrarea s-a axat pe tehnicile hipnozei de tip ercksonian completate cu tehnici cognitiv comportamentale.Studiile de caz au fost fericit completate cu o prezentare video – în care s-au observat tehnica hipnozei aplicată la o pacientă tînără care, pe fond psihogen, sughiţa de peste o săptămînă. A urmat o prezentare practică a tehnicii de relaxare Schultz (la care au participat şi cursanţii).Bineînţeles finalul a fost cu discuţii pe marginea materialului prezentat şi cu promisiunea de a veni cu noutăţi la conferinţa din anul viitor.
La ora 12,în sala mare a fost workshopul “Reality Therapy” susţinut de Prof. Emerit Robert Wubbolding şi Prof.Univ.Dr Ilie Puiu Vasilescu, la care am participat.
Domnul prof. Wubbolding, trăitor în America,recte SUA, a binevoit sa ne explice a la long piramida necesităţilor a lui Maslow şi cu ce succes o aplică el în State în “Cycle of counseling,coaching,managing and supervising”. Ok, dar la un moment dat i s-a terminat răbdarea unui participant la workshop…Prof. Jure Biechonski, care, destul de delicat, i-a explicat că noi europenii şi în special est-europenii în general cam ştim ce meserie să ne alegem şi că la noi piramida necesităţilor a cam rămas aceeaşi…discuţii care au fost sarea şi piperul acestui workshop şi poate a conferinţei.
Simultan, dar în sala mică, a avut loc lucrarea “Psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor“ care a avut ca moderator Lect.Univ.Dr. Adrian Ţanacli.
Tot în sala mică,de la ora 14, a avut loc workshopul “Medicina complementară şi psihoterapia “ susţinut de Psih.Princ.Dr. Vasile Teodor.
După masă, începînd cu ora 16, la sala mică - workshopul “De Bateson à la thérapie brève” susţinut de Formator M.Daniel Gerbinet, iar în sala mare o lucrare „Psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională” ,moderator Lect.Univ.Dr. Constantin Edmond Cracsner, urmat de workshopul „Adolescentul de azi – de la cunoaştere la anticipare” susţinut de Prof.Univ.Dr. Ruxandra Răşcanu şi Drd.Carmen Mihaela Vărăşteanu.
Vineri, de la ora 8, în sala mare workshopul „Evaluarea psihologică a persoanelor care lucrează la înălţime/adîncime” susţinut de Psih.Princ. Drd. Zoia Vochiţă şi Psih.Ing. Remus Roşca. În sala mică workshopul “Cuplu şi sexualitate: între apercepţii şi realităţi” susţinut de Conf.Univ.Dr. Margareta Dincă.
Începînd cu ora 10, sala mare, workshopul „Diagnoza climatului psihologic în organizaţii. Aspecte teoretico-metodologice şi aplicaţii în structurile sistemului securităţii naţionale” susţinut de Lect. Univ.Dr. Constantin Edmond Cracsner.
În sala mică, avînd ca moderator pe Psih.Princ. Dr. Monica Licu s-au susţinut lucrările „Psihoterapie în cabinetul stomatologic – aspecte generale şi particulare” lucrare prezentată de mine şi o altă lucrare „Recuperarea logopedică în sindroamele cerebrale deteriorative” prezentată de Psih. Logoped Ştefania Budacu, lucrare la care a colaborat şi Conf.Dr.Neurolog Viorel Poalelungi, o lucrare foarte frumoasă, cu foarte mult material, demn de un workshop,care din păcate a trebuit prezentat în limita unui timp foarte scurt. Cîteva cuvinte despre această lucrare – a fost vorba despre o muncă titanică pe care o desfăşoară la spitalul Floreasca, psihologul, în munca de recuperare a pacienţilor care în urma unui atac cerebral îşi pierd funcţia vorbirii. Rezultatele sînt fantastice dar şi munca psihologului logoped este pe măsură.
Succint, de la ora 12, în sala mare workshopul „Comportamentul contraproductiv în traficul rutier” Lect.Univ. Dr. Adrian Ţanacli, Psih.Princ. Daniela Hiera, Psih.Prin. Steluţa Trăscăian, iar în sala mică “Dramaterapie Unificatoare – un experiment social inedit”, Prof.Univ.Dr. Iolanda Mitrofan. Ora 14 a adus workshopurile „Diagnosticul diferenţial în psihologia clinică – studiu de caz”, susţinut de Prof.asociat Dr.Ion Duvac şi „Incursiune în universul comportamentului sexual atipic şi deviant” susţinut de Prof.Univ.Dr. Doru-Vlad Popovici şi Asist.Univ.Drd. Ruxandra Folostina. Ora 16, lucrarea Prof.Univ.Dr.Ion Mânzat „Spiritualitatea arhaică”. La ora 18, mult aşteptatul workshop “Hipnoza în terapia durerii” prezentat de admirabila Prof.Univ.Dr. Irina Holdevici, de la care nu puteam lipsi. Minunată şi utilă prezentare, condimentată şi cu demonstraţie de hipnoză. Avînd în vedere specificul activităţii mele a fost chiar foarte utilă. În paralel,în cealaltă sală s-a ţinut workshopul “Comunicarea şi intercunoaşterea în mediile organizaţionale “ al Lect.Univ.Dr. Florinda Golu, Lect.Univ.Dr. Cornel Laurenţiu Mincu şi Psih. Merluşcă-Crâşmaru Ana-Maria.
Sîmbătă 28 mai, a început magnific, cu workshopul Prof. Jure Biechonski, “The use of symbolism in applied psychology” un psiholog rasat, care aplică psihoterapia la modul holistic, bun hipnoterapeut, un neconvenţional aş putea spune pentru că nu-i plac interdicţiile (dacă în manuale scrie că nu poţi face hipnoterapie cu suferinzii de schizofrenie, el a demonstrat contrariul…). Demonstraţiile din workshop s-au centrat pe simbolistica parentală, cum putem spune lucrurile nespuse părinţilor. Un alt workshop de nota 10!
A urmat secţiunea “Psyhological profiler- aplicaţii în leadershipul politic”,moderator Prof. asociat dr.Ion Duvac.Am asistat,dar nu comentez,e periculos.Ziua de conferinţă s-a încheiat cu două workshopuri ţinute la Şcoala specială nr.2 - "Comunicarea funcţională la copii cu autism şi ADHD" , "Terapia de grup la elevi " susţinute de Psih.princ. Rodica Constantin,Psih.spec. Regep Nida-Nermi şi Psih.Negutu Veronica.
Ca o concluzie personală (subiectivă,evident!) - o conferinţă reuşită,o tematică bogată,o locaţie şi gazde excelente.Un organizator din specia sfîrlează,care,zic eu,a reuşit să mulţumească pe toată lumea.O singură deficienţă - apa mării era prea rece....nu cred că nu se putea face ceva în sensul ăsta...