Cheltuieli vs. Venituri in psihologie

Colegiul Psihologilor ne cere un anumit numar de credite de formare continua pe an. Pentru a face aceste credite, fiecare trebuie sa participe la Congrese, Conferinte, workshop-uri, formari, etc. In functie de zona de interes personala. Facand doar un simplu calcul, un Congres sau o Conferinta costa cam 600 RON. Daca se desfasoara in alta localitate decat cea de domiciliu, cazarea + mancare mai costa inca pe atata (cel putin) + transport (sa zicem mai putin important).
Formarile sau workshop-urile creditate de CPR sunt si ele intre 300-500 RON si se desfasoara, de obicei, in week-end, fie in cateva ore, fie in 2-3 zile, depinde de formator.
Taxa anula la Colegiu, pentru fiecare dintre noi, este de 250 RON/an. La medici, este de 480 RON/an, dar...un medic castiga lunar cam 1.500- 2.500 Euro, un psiholog cat poate sa castige? Daca psihologul mai face si supervizare sau formare cu un psihoterapeut strain, plateste minimum 60-100 Euro/luna si dureaza cativa ani pana i se da dreptul de a fi autonom.
Cu ce lucrez? Am nevoie de teste, instrumente de masurare, etc. Platesc la firmele specializate intre 600-2.000 RON anual pentru teste. La aplicarea pentru schimbarea incadrarii din supervizare in autonom ca specialist sau principal, Colegiul este interesat de testele aplicate si de licenta lor de aplicare. Altfel, exista sanctiuni si penalizari.
Primii 3-5 ani, de formare si supervizare, implica un efort financiar foarte mare. Cat de mult ar trebui sa fie tariful perceput de mine ca sa-mi acopere cheltuiielile si, eventual, sa am si pentru cheltuielile personale (doar eu, ca de altii nici nu se mai pune problema: familie, copii, etc.)?
Taxele anuale percepute de Colegiu cred ca sunt foarte mari in comparatie cu cele percepute pentru medici, mai ales ca exista o diferenta sensibila de venit intre cele doua categorii profesionale.
Firmele specilizate au niste preturi exorbitante si putini isi permit sa cumpere teste.
Eu cam de astfel de probleme m-am lovit si nu le prea gasesc rezolvare, macar intr-un oarecare viitor...

Este doar o problema de gestionare sau de atitudine sau o lipsa a ei din partea noastra, a celor care profesam?

Nu cred ca este o problema de gestionare, nici de atitudine... este o realitate care pe cei mai multi ii sufoca.
Colegiul ar trebui sa cumpere drepturile de autor, asa cum se intimpla in UE, si sa puna la indemina psihologilor un set minim de teste validate, punand astfel capat monopolului, dependentei si comertului cu teste, dar „Nu este problema Colegiului de unde iau teste psihologice“, declara Nicolae Mitrofan, presedintele Colegiului Psihologilor din Romania de la acea data.
Cheltuielile unui absolvent de psihologie care ar vrea sa isi deschida un cabinet dotat cu teste si aparatura s-ar ridica la 30.000 euro.
Art.6 din legea 213: "In exercitarea profesiei ... psihologul este independent profesional şi nu poate fi supus nici unei îngradiri sau presiuni de orice tip, fiind protejat prin lege împotriva acestora."
Cred ca orice psiholog onest, oricat de bine s-ar situa financiar, simte şi îngradirea, şi presiunea, şi ca nu il protejează nimeni de lipsurile/neajunsurile legii 213 şi ale altor acte normative care reglementează exercitarea profesiei de psiholog în România. Sau sa avem toti probleme de adaptare?

Legal, cred ca CPR se ocupa doar de organizarea noastra profesionala, atestate, libera practica, formari, grade, cotizatii, etc. Nu cred ca ar putea intra in atributiile Colegiului sa achizitioneze teste si sa ti le puna la dispoziti odata cu obtinerea licentei (desi un astfel de "trusou" pentru un proaspat absolvent ar fi chiar mană cereasca). Nici "afara" nu se intampla asa ceva dar nu sunt preturile de pe la noi (poate sunt mai mari, dar alta este puterea de cumparare si salariul mediu). Ori, preturile de pe la noi (la teste, de ex.) sunt disproportionate (in sens ascendent) fata de puterea de cumparare.